Moscova, GATA DE RĂZBOI pentru Transnistria
Pe 31 martie, preşedintele rus Vladimir Putin a avut o conversaţie telefonică cu cancelarul German, Angela Merkel. În cadrul discuției, cei doi lideri au abordat necesitatea unor acţiuni concrete pentru a fi lichidată blocada externă a regiunii transnistrene. În aceeşi zi, Moldova a fost vizitată de asistentul pentru Afaceri Europene şi Eurasiatice al secretarului american de stat, Victoria Nuland, care deasemenea a specificat că situaţia din regiune este destul de complicată.
“Eu nu mă aflu în zadar în Moldova. Noi vrem să reconfirmăm susţinerea noastră pentru stabilitatea, integritatea teritorială şi alegerea oamenilor de a merge pe calea integrării europene a Republicii Moldova. Salutăm progresele înregistrate până acum de Republica Moldova, inclusiv liberalizarea regimului de vize şi accesul liber al produselor sale pe piaţa europeană. De toate aceste avantaje vor putea beneficia toţi cetăţenii Republicii Moldova, inclusiv cei din regiunea transnistreană şi cei din UTA Găgăuzia”, a declarat oficialul de la Casa Albă, argumentând scopul vizitei în Republica Moldova.
Pe de altă parte, Constantin Zatulin, directorul Institutului ţărilor CSI, membru al Consiliului pentru politică externă şi apărare al Federaţiei Ruse, consideră vizita Victoriei Nuland în ţara noastră un semn de avertizare. Acesta a explicat îngrijorarea sa faţă de eventualele pericole care ar putea apărea în viitorul apropiat într-un interviu oferit pentru vb.ru:
-Constantin Feodorivici, la întâlnirea care a avut loc Paris între ministrul rus de externe Serghei Lavrov şi secretarul de stat al SUA, John Kerry s-a discutat doar despre criza din Ucraina?
Discuţiile dintre cei doi oficiali s-au axat atât pe poziţiile noastre comune, cât şi pe cele divergente în ceea ce priveşte criza din Ucraina, dar și situaţia de pe teritoriile vecine. Rusia este acum îngrijorată de blocada externe care a început să fie aplicată asupra regiunii transnistrene.
-Au fost identificate careva soluţii pentru această situaţie explozivă?
O decizie concretă în acest sens nu a fost luată la întâlnirea de la Paris. Dar Rusia şi SUA s-au angajat în mod special să depunăeforturi comune în vederea obţinerii unui statul special pentru aşa-zisa Republică Moldovenească Nistreană în cadrul unei Moldove unite, suverane şi neutre. Lavrov a anunţat că următoarea rundă de negocieri asupra regiunii transnistrene va avea loc în descurs de 10-12 zile. În acest context, consider extrem de scopurile vizitei la Chişinău a asistentului secretarului american de stat, Victoria Nuland.
-De ce?
Nuland a jucat un rol foarte important în pregătirea răsturnării situaţiei din Ucraina. Deci vizita sa în Republica Moldova, sub escorta militară, adică însoţită de asistentul adjunct al Secretarului Apărării Evelyn Farkas şi de directorul pe politici, planificare şi parteneriat în comanda forţelor americane în Europa, generalul-maior Randy Kee, nu poate fi considerată întâmplătoare.
-În ce constă pericolul?
Analizele politice vorbesc despre faptul că regiunea transnistreană ar putea deveni jertfa sacră cu care să fie răzbunată anexarea Crimeei şi a Sevastopolului.
-Ar putea regiunea transnistreană să existe pe cont propriu?
Blocada între frontierele Republicii Moldova şi ale Ucrainei nu este recunoscută, dar de mai bine de 20 de ani acest stat (RMN) este foarte de vulnerabil. Aplicarea blocadei care are loc în această perioadă, din partea Chişinăului şi a noii puteri ucrainene, ameninţă ruperea tuturor relaţiilor dintre regiunea transnistreană şi lumea externă. În pofida acordurilor anterioare, autorităţile moldoveneşti au blocat exportul produselor de înaltă calitate produse în “Transnistria”. De cealaltă parte, ucrainenii interzic intrarea şi ieşirea cetăţenilor ruşi pe acest teritoriu. Interdicția vizează nu mai puţin de 150 000 din populaţia de jumătate de milion. Ce-i cu această “rezervaţie” pe teritoriul Europei? Dar şi aceste acţiuni pot fi doar un început, care duce spre o evoluţie mai gravă a situaţiei, care ar putea lăsa în umbra îngrijorările actuale din sud-estul Ucrainei. Procesele politice din “Transnistria” nu pot să “fiarbă sub capac”, ele vor exploda chiar cu posibilitatea de a izbucni confrontări militare. De aceea era absolut necesar ca preşedintele Rusiei Vladimir Putin să preia singur iniţiativa de a “descărca” situaţia din regiunea transnistreană, vorbind în acest sens şi cu preşedintele american Barack Obama.
-De ce vestul s-a arătat interest de situaţia din “Transnistria” anume acum?
Moldova se află în pragul alegerilor, iar în ţară se simt presiunile din partea Uniunii Europene şi a Statelor Unite. Şi Victoria Nuland a adus cu ea 10 milioane, nu pentru oarecare scopuri abstracte cum ar fi “democratizarea societăţii”, ci pentru “întărirea frontierelor”. A se citi: Pentru distrugerea tuturor acordurilor existente între Republica Moldova şi Republica Moldovenească Nistreană.
-Adică ne putem aştepta la întărirea frontierelor şi la lichidarea actualei graniţe între Moldova şi “Transnistria”?
Eu nu exclud unele provocări care ar putea avea loc în viitorul apropiat. Trebuie să menţionez că, în ultimii 20 de ani, în Moldova au fost suficienţi politiceni-aventurişti care erau gata să aprindă focul doar pentru a se evidenţia pe fundalul flăcărilor. La drept vorbind, anume politica aventuristă a dus la apariţia aşa-numitei RMN, în anul 1992. Transnistrenii nici astăzi nu vor să fie de partea Moldovei şi să se îndrepte spre parteneriatele vestice ale UE şi mai axact ale României, al cărei preşedinte, Traian Băsescu, nu încetează să repete că pământurile şi populaţia moldovenească nu există, există doar pământuri şi popor românesc. Mulţi politicieni de vază de la Chişinău, cum ar fi Mihai Ghimpu, sau Dorin Chirtoacă, sau judecătorii Curţii Constituţionale, au paşapoarte româneşti. Aceşti oameni fac tot ce li se ordonă de la Bucureşti, Bruxelles sau Washington. Ei sunt demult gata de unirea dintre Republica Moldova şi România. Dar o Moldovă cerşetoare, fără industrializata regiune transnistreană, nu-i trebuie nimănui, nici chiar României împovărate cu datorii monstruoase. Deaceea populaţia transnistreană va fi acum îngenunchiată prin orice metode. Mă tem că se va ajunge până la agresiune militară.
-Ce trebuie să facă Rusia?
Toţi trebuie să înţeleagă că se lovește în “Transnistria”, dar se ţinteşte de fapt în Rusia. Anume aici, Vestul ne-ar putea da, nouă (Federației Ruse), o puternică lovitură geo-politică, revanşându-se astfel pentru anexarea Crimeei. Să cedăm regiunea transnistreană este inadmisibil. Moscova trebuie să avertizeze destul de dur SUA şi UE că o constrângere militară a acestei regiuni, pentru a se alătura Republicii Moldova, este inacceptabilă, iar forţele de invazie care vor ataca acest pământ vor primi un răspuns operativ şi adecvat din partea noastră. Acolo sunt pacificatorii noştri, acolo sunt 150.000 de cetăţeni de-ai noştri, pe care nu îi vom abandona.
-Înţelege acest lucru conducerea-temporară a Ucrainei?
În ceea ce priveşte Ucraina, regiunea transnistreană depinde de frontiera cu această ţară, la fel cum Ucraina depinde, şi ea, de frontiera cu Rusia. Sau dependenţa de reţeua noastră de conducte. Cred că acest lucru îl înţelege şi America, şi însăşi Ucraina, care merge sigur spre incapacitatea de plată. Acum este important să ne controlăm “războiul nervilor”, şi să obţinem cât mai repede lichidarea blocadei externe a regiunii transnistrene.
Constantin Zatulin a fost deputat în prima, a patra și a cincia legislatură a Dumei de Stat a Federației Ruse.
(Sursa: deschide.md)
Pe de altă parte, Constantin Zatulin, directorul Institutului ţărilor CSI, membru al Consiliului pentru politică externă şi apărare al Federaţiei Ruse, consideră vizita Victoriei Nuland în ţara noastră un semn de avertizare. Acesta a explicat îngrijorarea sa faţă de eventualele pericole care ar putea apărea în viitorul apropiat într-un interviu oferit pentru vb.ru:
-Constantin Feodorivici, la întâlnirea care a avut loc Paris între ministrul rus de externe Serghei Lavrov şi secretarul de stat al SUA, John Kerry s-a discutat doar despre criza din Ucraina?
Discuţiile dintre cei doi oficiali s-au axat atât pe poziţiile noastre comune, cât şi pe cele divergente în ceea ce priveşte criza din Ucraina, dar și situaţia de pe teritoriile vecine. Rusia este acum îngrijorată de blocada externe care a început să fie aplicată asupra regiunii transnistrene.
-Au fost identificate careva soluţii pentru această situaţie explozivă?
O decizie concretă în acest sens nu a fost luată la întâlnirea de la Paris. Dar Rusia şi SUA s-au angajat în mod special să depunăeforturi comune în vederea obţinerii unui statul special pentru aşa-zisa Republică Moldovenească Nistreană în cadrul unei Moldove unite, suverane şi neutre. Lavrov a anunţat că următoarea rundă de negocieri asupra regiunii transnistrene va avea loc în descurs de 10-12 zile. În acest context, consider extrem de scopurile vizitei la Chişinău a asistentului secretarului american de stat, Victoria Nuland.
-De ce?
Nuland a jucat un rol foarte important în pregătirea răsturnării situaţiei din Ucraina. Deci vizita sa în Republica Moldova, sub escorta militară, adică însoţită de asistentul adjunct al Secretarului Apărării Evelyn Farkas şi de directorul pe politici, planificare şi parteneriat în comanda forţelor americane în Europa, generalul-maior Randy Kee, nu poate fi considerată întâmplătoare.
-În ce constă pericolul?
Analizele politice vorbesc despre faptul că regiunea transnistreană ar putea deveni jertfa sacră cu care să fie răzbunată anexarea Crimeei şi a Sevastopolului.
-Ar putea regiunea transnistreană să existe pe cont propriu?
Blocada între frontierele Republicii Moldova şi ale Ucrainei nu este recunoscută, dar de mai bine de 20 de ani acest stat (RMN) este foarte de vulnerabil. Aplicarea blocadei care are loc în această perioadă, din partea Chişinăului şi a noii puteri ucrainene, ameninţă ruperea tuturor relaţiilor dintre regiunea transnistreană şi lumea externă. În pofida acordurilor anterioare, autorităţile moldoveneşti au blocat exportul produselor de înaltă calitate produse în “Transnistria”. De cealaltă parte, ucrainenii interzic intrarea şi ieşirea cetăţenilor ruşi pe acest teritoriu. Interdicția vizează nu mai puţin de 150 000 din populaţia de jumătate de milion. Ce-i cu această “rezervaţie” pe teritoriul Europei? Dar şi aceste acţiuni pot fi doar un început, care duce spre o evoluţie mai gravă a situaţiei, care ar putea lăsa în umbra îngrijorările actuale din sud-estul Ucrainei. Procesele politice din “Transnistria” nu pot să “fiarbă sub capac”, ele vor exploda chiar cu posibilitatea de a izbucni confrontări militare. De aceea era absolut necesar ca preşedintele Rusiei Vladimir Putin să preia singur iniţiativa de a “descărca” situaţia din regiunea transnistreană, vorbind în acest sens şi cu preşedintele american Barack Obama.
-De ce vestul s-a arătat interest de situaţia din “Transnistria” anume acum?
Moldova se află în pragul alegerilor, iar în ţară se simt presiunile din partea Uniunii Europene şi a Statelor Unite. Şi Victoria Nuland a adus cu ea 10 milioane, nu pentru oarecare scopuri abstracte cum ar fi “democratizarea societăţii”, ci pentru “întărirea frontierelor”. A se citi: Pentru distrugerea tuturor acordurilor existente între Republica Moldova şi Republica Moldovenească Nistreană.
-Adică ne putem aştepta la întărirea frontierelor şi la lichidarea actualei graniţe între Moldova şi “Transnistria”?
Eu nu exclud unele provocări care ar putea avea loc în viitorul apropiat. Trebuie să menţionez că, în ultimii 20 de ani, în Moldova au fost suficienţi politiceni-aventurişti care erau gata să aprindă focul doar pentru a se evidenţia pe fundalul flăcărilor. La drept vorbind, anume politica aventuristă a dus la apariţia aşa-numitei RMN, în anul 1992. Transnistrenii nici astăzi nu vor să fie de partea Moldovei şi să se îndrepte spre parteneriatele vestice ale UE şi mai axact ale României, al cărei preşedinte, Traian Băsescu, nu încetează să repete că pământurile şi populaţia moldovenească nu există, există doar pământuri şi popor românesc. Mulţi politicieni de vază de la Chişinău, cum ar fi Mihai Ghimpu, sau Dorin Chirtoacă, sau judecătorii Curţii Constituţionale, au paşapoarte româneşti. Aceşti oameni fac tot ce li se ordonă de la Bucureşti, Bruxelles sau Washington. Ei sunt demult gata de unirea dintre Republica Moldova şi România. Dar o Moldovă cerşetoare, fără industrializata regiune transnistreană, nu-i trebuie nimănui, nici chiar României împovărate cu datorii monstruoase. Deaceea populaţia transnistreană va fi acum îngenunchiată prin orice metode. Mă tem că se va ajunge până la agresiune militară.
-Ce trebuie să facă Rusia?
Toţi trebuie să înţeleagă că se lovește în “Transnistria”, dar se ţinteşte de fapt în Rusia. Anume aici, Vestul ne-ar putea da, nouă (Federației Ruse), o puternică lovitură geo-politică, revanşându-se astfel pentru anexarea Crimeei. Să cedăm regiunea transnistreană este inadmisibil. Moscova trebuie să avertizeze destul de dur SUA şi UE că o constrângere militară a acestei regiuni, pentru a se alătura Republicii Moldova, este inacceptabilă, iar forţele de invazie care vor ataca acest pământ vor primi un răspuns operativ şi adecvat din partea noastră. Acolo sunt pacificatorii noştri, acolo sunt 150.000 de cetăţeni de-ai noştri, pe care nu îi vom abandona.
-Înţelege acest lucru conducerea-temporară a Ucrainei?
În ceea ce priveşte Ucraina, regiunea transnistreană depinde de frontiera cu această ţară, la fel cum Ucraina depinde, şi ea, de frontiera cu Rusia. Sau dependenţa de reţeua noastră de conducte. Cred că acest lucru îl înţelege şi America, şi însăşi Ucraina, care merge sigur spre incapacitatea de plată. Acum este important să ne controlăm “războiul nervilor”, şi să obţinem cât mai repede lichidarea blocadei externe a regiunii transnistrene.
Constantin Zatulin a fost deputat în prima, a patra și a cincia legislatură a Dumei de Stat a Federației Ruse.
(Sursa: deschide.md)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu